De la Adolescentă spre Femeie!

Persista în mine un miros de soare și de cafea, chiar de dimineață! Era una chiar foarte specială, aducea o aromă de suflet plin cu sărbătoare, pentru mine chiar însemna ceva dimineața aia, fiind probabil fiori pe care îi poate avea o adolescentă care tocmai trebuia să primească primele flori din viața sa. Defapt, adolescenta ce eram, și-a imaginat de mii de ori acel moment culminant,momentul  care  va face să-i tremure toată carnea pe ea de emoții, dar primele ore ale acelei dimineți au trecut și florile de la El nu au venit nici măcar cu sosirea orelor de seară.  Știa că bărbații au prin venele lor un fel de substanță care îi face să dăruie femeilor flori și nu știa ce defapt îi împinge pe ei să facă acest gest, pe care mai toate fetele din clasa ei îl savurau deja, iar ea încă nu avuse ocazia.  Nu a fost... nu a fost nici în ziua aia să primească primul ei buchet de flori! Și-l amintește perfect pe cel care l-a primit peste câteva luni... Prea puține am pr...

E târziu...prea târziu pentru durere Și pentru priviri de rămas bun!  Analgezicul dulce-al uitării Pe gust mi s-a dat de-acum. Tu mâna mi-o strângi cu putere Și-n ochii mei reci încerci să te pierzi. E trist că-n ani ce-au trecut N-ai mai învățat în ei să te vezi! Copilă eram și-n spatele meu ai rămas, În brațe strângeam o parte din noi, Atunci, mâna nici nu mi-ai atins! Nu mai eram trei, rămăsesem doar doi... 01.02.2018

 E o dimineață cu ritmuri de jazz  și cu o aromă îmbătătoare de mușețel mixat cu mentă și miere, e același oraș grăbit și cuprins de minus opt grade ale iernii care nu mai e la fel. Femeia din mine are deja două zile de când i se frământă fiecare celulă a minții de ideea năstrușnică de a scrie o carte. Ca și orice noutate din viața ei, pe care vrea s-o împartă cu cineva, nu a ezitat și a  dat-o de știre prietenilor și neprietenilor pe rețelele de socializare.  Impactul?! Ca deobicei. Cineva încurajează, cineva doar scrie ceva de umplutură, iar cineva reacționează cu ură, cum că nu ar ști ea să scrie bine, dar măcar ideea de carte o are! "Pentru asta se ia redactor, dragilor!" și-a spus fără gram de ezitare. Anii de după 2012 se pare că au călit-o îndeajuns, înzestrând-o Cineva cu multă, dar multă indiferență de ceea ce defapt nu conta pentru binele ei sau a LUI... Am ajuns să conștientizez că nu este deloc ușor să scrii o carte, ceea ce a înțeles la timpul ei și...

Sunt înghițituri de cafea care se leagă perfect cu starea și funcționalitatea organismului, dar și a zâmbetului pe care-l scapi fără să-ți dai seama. Toate astea în timpul unui mic dejun pe care-l primești la pachet cu o idee nouă, o nouă filă, asemeni vieții tale pe care abia acum o conștientizezi la o altă etapă, o nouă etapă pe care demult ai început-o, dar abia acum o simți cu fiecare celulă din tine... E totul asemeni acestui blog, care e gol și absolut nou, alb și transparent!... Am decis să-mi pun gândurile aici, la fel cum o făcea în alte timpuri, adolescenta îndrăgostită foc de versuri si de primul ei bărbat. Sunt femeia, care abia acum a înțeles că i s-au schimbat gândurile, acțiunile și ideile la 180 grade, dar care totuși vrea să le analizeze pe cele din trecut prin prisma a ceea ce gandește și face acum, la 5-6 ani distanță de acea ruptură, care a făcut-o ceea ce este acum, Femeie cu suflet în care trăiesc în egală măsură, o femeie dură, puternică și o copilă care a u...