Tu de ce-mi dăruiești flori?!....
Persista în mine un miros de soare și de cafea, chiar de dimineață!
Era una chiar foarte specială, aducea o aromă de suflet plin cu sărbătoare, pentru mine chiar însemna ceva dimineața aia, fiind probabil fiori pe care îi poate avea o adolescentă care tocmai trebuia să primească primele flori din viața sa.
Defapt, adolescenta ce eram, și-a imaginat de mii de ori acel moment culminant,momentul care va face să-i tremure toată carnea pe ea de emoții, dar primele ore ale acelei dimineți au trecut și florile de la El nu au venit nici măcar cu sosirea orelor de seară.
Știa că bărbații au prin venele lor un fel de substanță care îi face să dăruie femeilor flori și nu știa ce defapt îi împinge pe ei să facă acest gest, pe care mai toate fetele din clasa ei îl savurau deja, iar ea încă nu avuse ocazia.
Nu a fost... nu a fost nici în ziua aia să primească primul ei buchet de flori!
Și-l amintește perfect pe cel care l-a primit peste câteva luni...
Prea puține am primit atunci când mi le doream și când naivă credeam cu înverșunare că florile sunt simple flori și nimic absolut nu poate sta în spatele acestui gest din partea unui bărbat.
Dacă stau să-mi amintesc, adolescenta din mine până de curând, afirma că nimic mai curat și mai sincer decât un buchet de flori din partea unui bărbat nu există, cum că ar fi cel mai nevinovat gest...
Femeia ce devin, încetul cu încetul, spulberă această idee în care adolescenta demențial credea.
Primește flori foarte des și deja a reușit să devină o rutină să le primească anonim și unele dintre ele să se dezgolească de taină chiar în cateva ore sau zile.
Ce credeți? Cel care le-a trimis, a spulberat misterul și aștepta în schimbul buchetului frumos și aparent nevinovat de trandafiri să-i răspund cu un DA la invitația în oraș... ș.a.m.d...
De foarte multe ori, femeia a fost capabilă să le primească anonim și astfel să le știe până astăzi și doar acele buchete îi mai argumentează opinia pe care a construit-o atât de temeinic adolescenta de prin 2006-2010, atunci când, nu le primea și își scădea din femenitate și învinovățindu-se pt lipsa lor sau afirmând că florile sunt doar o cheltuială de bani!
În concluzie, gestul e unul care trebuie să înfrumusețeze imaginea unui bărbat în societate, dar nu și un mod de a face femeia să îi cadă la picioare și s-o mai și facă să se simtă obligată, datoare ținând în mâini un buchet nevinovat de trandafiri.
Era una chiar foarte specială, aducea o aromă de suflet plin cu sărbătoare, pentru mine chiar însemna ceva dimineața aia, fiind probabil fiori pe care îi poate avea o adolescentă care tocmai trebuia să primească primele flori din viața sa.
Defapt, adolescenta ce eram, și-a imaginat de mii de ori acel moment culminant,momentul care va face să-i tremure toată carnea pe ea de emoții, dar primele ore ale acelei dimineți au trecut și florile de la El nu au venit nici măcar cu sosirea orelor de seară.
Știa că bărbații au prin venele lor un fel de substanță care îi face să dăruie femeilor flori și nu știa ce defapt îi împinge pe ei să facă acest gest, pe care mai toate fetele din clasa ei îl savurau deja, iar ea încă nu avuse ocazia.
Nu a fost... nu a fost nici în ziua aia să primească primul ei buchet de flori!Și-l amintește perfect pe cel care l-a primit peste câteva luni...
Prea puține am primit atunci când mi le doream și când naivă credeam cu înverșunare că florile sunt simple flori și nimic absolut nu poate sta în spatele acestui gest din partea unui bărbat.
Dacă stau să-mi amintesc, adolescenta din mine până de curând, afirma că nimic mai curat și mai sincer decât un buchet de flori din partea unui bărbat nu există, cum că ar fi cel mai nevinovat gest...
Femeia ce devin, încetul cu încetul, spulberă această idee în care adolescenta demențial credea.
Primește flori foarte des și deja a reușit să devină o rutină să le primească anonim și unele dintre ele să se dezgolească de taină chiar în cateva ore sau zile.
Ce credeți? Cel care le-a trimis, a spulberat misterul și aștepta în schimbul buchetului frumos și aparent nevinovat de trandafiri să-i răspund cu un DA la invitația în oraș... ș.a.m.d...
De foarte multe ori, femeia a fost capabilă să le primească anonim și astfel să le știe până astăzi și doar acele buchete îi mai argumentează opinia pe care a construit-o atât de temeinic adolescenta de prin 2006-2010, atunci când, nu le primea și își scădea din femenitate și învinovățindu-se pt lipsa lor sau afirmând că florile sunt doar o cheltuială de bani!
În concluzie, gestul e unul care trebuie să înfrumusețeze imaginea unui bărbat în societate, dar nu și un mod de a face femeia să îi cadă la picioare și s-o mai și facă să se simtă obligată, datoare ținând în mâini un buchet nevinovat de trandafiri.
Adorând crinii...
Din ochii tăi strălucitori și plini de farmec,
Buzele-ți strânse de emoții dulci,
Desprind o fericire de copil,
Când ascuns la spate, mi-l aduci...
Cu reci petale și cu spini,
Mi-aduci frumos un trandafir.
Ești mândru! Aștepți priviri de mulțumire,
Dar nu știi, cât florile de crin admir!
În seri cu lună grea, de cașmir
Tu mă cuprinzi, iar eu suspin...
Misterios, îmi dăruiești, din nou, un trandafir,
Când așteptam tăcută, floarea cea de crin!
În dimineți cu vântul aromat și lin
M-alintă iar doar spini de trandafir,
Însă floarea cea dulce de crin
Lipsea... și n-ai știut, cât o admir!...
Și-atâtea alte seri m-au prins cu un suspin,
C-uscatele petale-n palme, cu spini de trandafiri!
N-aveai de unde ști, c-admir floarea cea de crin
La fel de mult cât și tu, nevinovat, m-admiri!
24 ianuarie 2008, reeditată 05 februarie 2018
Comentarii
Trimiteți un comentariu