E târziu...

E târziu...prea târziu pentru durere
Și pentru priviri de rămas bun! 
Analgezicul dulce-al uitării
Pe gust mi s-a dat de-acum.

Tu mâna mi-o strângi cu putere
Și-n ochii mei reci încerci să te pierzi.
E trist că-n ani ce-au trecut
N-ai mai învățat în ei să te vezi!

Copilă eram și-n spatele meu ai rămas,
În brațe strângeam o parte din noi,
Atunci, mâna nici nu mi-ai atins!
Nu mai eram trei, rămăsesem doar doi...

01.02.2018

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tu de ce-mi dăruiești flori?!....